Cum să le punem copiilor noștri limite cu blândețe?

Like
Like Love Haha Wow Sad Angry
61

Din experiența pe care o avem atât în lucrul cu copiii cât și cu părinții am putut observa că există la nivel general, un aspect dificil cu care se confruntă părinții atunci când vine vorba desprea a pune limite copiilor. Mulți dintre aceștia ne spun că nu știu cum să procedeze și cum să traseze o limită cu succes.

Sperăm ca acest articol să le fie de folos părințiilor care se confruntă cu această dificultate.

Pentru început, care este rolul limitelor?

Limitele crează pentru copii un sistem de siguranță și echilibru, o formă de adaptare la un mediu care fără aceste limite poate părea copleșitor și imprevizibil. Limitele sunt și o formă de auto-disciplină, de responsabilizare a celor mici. Limitele au un rol esențial în dezvoltarea copiilor, însă foarte importantă este modalitatea în care acestea sunt trasate de către părinți.

Cum ar trebui părinții să traseze limitele?

În primul rând cu blândețe, empatie și cu foarte multă răbdare. Copiii au nevoie să înțeleagă de ce le este impusă o anumită limită, au nevoie de explicații pe înțelesul lor, adaptate vârstei și etapei de dezvoltare prin care aceștia trec. Impunerea unei limite cu forța, nu va face decât să trezească în copil un sentiment de revoltă. O limită sănătoasă, pusă cu blândețe, nu trebuie să fie urmată de “Pentru că așa vreau eu!” ci de o explicație care să-i ofere celui mic siguranță.

Ce limite sunt cu adevărat necesare?

Sunt câteva limite de bază, de care orice părinte ar trebui să țină cont atunci când vine vorba despre dezvoltarea și educația copilului.

  1. Siguranța: vorbim despre limite care îl protejează pe copil și îl feresc de posibile accidente. Spre exemplu: nu ai voie să treci strada fără un adult de mână. Bineînțeles, această limită se va adapta în funcție de vârsta copilului.
  2. Sănătatea: vorbim despre limite ce țin de grija față de propriul corp și de sănătatea acestuia: spălatul mâinilor înainte de masă, spălatul pe dinți, etc.
  3. Respectul față de ceilalți: a-i trata pe ceilalalți cu respect este un lucru important. Spre exemplu dacă unui copil nu-i place să fie pupat sau mângăiat sau nu-i place să împartă jucăriile, il oprim pe copilul nostru să facă aceste lucruri acelui copil.

Este foarte important atunci câd stabilim o limită, să fim consecvenți. Dacă astăzi îl lăsăm pe copil să mănânce fără să se spele pe mâini înainte, iar mâine nu îl mai lăsăm, îl bulversăm. De asemenea limita trebuie respectată de către toți membrii familiei, astfel încât cel mic să nu primească mesaje ambivalente.

Cum gestionăm aplicarea unei limite, în cadrul unui curs CreativeThinking?

Vom veni cu un exemplu concret: În timpul cursului unui copil i se pare mai interesant să se urce cu picioarele pe masa la care el și ceilalți copiii lucrează. Pe un ton calm dar ferm, îl rugăm să coboare de pe masă explicându-i că masa o folosim doar pentru a lucra și a mânca pe ea.

Cel mic nu coboară, așa că îi spunem că vom număra pâna la 5 iar dacă atunci când ajungem la 5 nu a coborât vom veni noi să îl luăm. Copilul în continuare este cu picioarele pe masă, așa că mergem și îl dăm noi jos. Bineînțeles că acesta devine furios, începe să țipe și să plângă. În acele momente ne așezăm lângă el, îi spunem cu o voce calmă că știm că este supărat și nervos, că este ok să plângă dacă așa simte dar că pe masă nu se mai poate urca cu picioarele (ii explicăm motivația încă o dată). Într-un final cel mic se liniștește și revine în activitate.

Este foarte important ca părinții să înțeleagă că atunci când încearcă să impună o limită, nu trebuie să se aștepte ca aceasta să dea rezultate din prima. Este foarte posibil ca cel mic să încerce să testeze de mai multe ori limita, tocmai de aceea părinții trebuie să rămână consecvenți și fermi în hotărârea pe care au luat-o.

De asemenea părinții trebuie să mențină un echilibru între trasarea de limite și dezvoltarea autonomiei copilului. Este important să-i ofere celui mic, contexte și domenii în care el să fie cel care alege ce și cum să facă, în care să-i fie încurajată independența și autonomia.

În concluzie, pentru a trasa limite sănătoase este nevoie de fermitate și blândețe, explicații pe înțelesul celor mici, răbdare și mai ales consecvență din partea tuturor membrilor familiei.

Echipa de psihologi CreativeThinking

Like
Like Love Haha Wow Sad Angry
61


Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.